IMAGINEA 1: Începem călătoria în timp de la Bastionul Theresia, cea mai veche construcție din Timișoara. Este singurul bastion rămas din fortificația austriacă. Cetatea fortificată Timișoara avea 9 bastioane, 3 rânduri de ziduri, 3 porti, era înconjurată de șanțuri cu apă și de o esplanadă de 500 de stânjeni. Cartierul Cetate păstrează timid conturul vechii cetăți stea.
IMAGINEA 2: In 1892, se ia decizia defortificării cetăţii şi începe dezvoltarea oraşului modern. Lucrările se întind pe câteva zeci de ani. Zidurile sunt demolate, şanţurile umplute, terasamentele curăţate şi netezite.
IMAGINEA 3: Hector este cel mai cunoscut patruped din istoria Timișoarei. Era câinele familiei Ciobanu și și-a găsit sfârșitul sub roțile unei mașini. Locul a rămas cunoscut ca Fundătura lui Hector și a devenit Strada Hector după străpungerea Bastionului.
IMAGINEA 4: Contele Florimund Mercy – de origine lorenă (Franta de azi) – era un vechi camarad de luptă al lui Eugeniu de Savoya.
IMAGINEA 5: Timișoara – Mica Vienă era o acțiune de PR. Coroana își dorea cât mai mulți profesioniști vorbitori de germană în teritoriile nou-cucerite, de la marginea Imperiului. Pentru asta nu erau suficiente scutirile de taxe, ci și mirajul unei vieți demne de o capitală, la sute de kilometri depărtare de ea.
IMAGINEA 6: În Primul Război Mondial, Imperiul German a stabilit langa Timisoara (între Dudeștii Noi și Sânandreiul de azi) prima bază de comandă de zepeline din estul Europei.
IMAGINEA 7: Consilierul Anton Deschan și-a pierdut soția în timpul epidemiei de ciumă care a lovit cetatea în 1738. De dorul femeii, dar şi în amintirea victimelor ciumei, Deschan a plecat la Viena în anul următor să comande un monument. Așa a ajuns la Timișoara Coloana Ciumei.
IMAGINEA 8: Peter Solderer, jude urban al comunității germane între 1722 și 1741, a ridicat pe strada Vasile Alecsandri prima construcție cu locuințe de închiriat din Timișoara. După sediul Primăriei Vechi, acesta era cel mai scump palat din oraş și era cunoscut în epocă sub numele „La trei coroane”.
IMAGINEA 9: Cea mai veche piață din cetatea Timișoarei și-a pierdut, în timp, două dintre cele mai importante repere: Biserica Iezuită și Cazarma Ardeleană.
IMAGINEA 10: Cazarma Transilvaniei sau Cazarma Ardeleană data din 1719, avea 483 de metri și era una din cele mai lungi clădiri din Europa. Urma conturul vechilor șanțuri ale cetății și se întindea pe locul actualului Parc al Poporului şi Hotelului Continental. Demolarea a început în 1961 și s-a finalizat patru ani mai târziu.
IMAGINEA 11: În primăvara anului 1848, când izbucnea Revoluţia maghiară, cetatea Timişoarei avea în jur de 3000 de locuitori, iar periferiile, 14.000. Mărginită de Primăria Veche (acum Facultatea de Muzică), Cancelaria de război (clădirea lipită de Primăria Veche), Generalatul nou şi Palatul Soro, principala piaţă a oraşului se numea Piaţa Prinţului Eugen.
IMAGINEA 12: Strada Castelului
IMAGINEA 13: Magazinul de desfacere al florarului Wilhem Mühle, florar al Curtii Imperiale de la Viena. Este cel care a transformat Timişoara în oraşul trandafirilor. O dată cu dezvoltarea afacerii, Mühle a început să cumpere din ce mai mult pământ pentru extinderea grădinii de trandafiri, unde a cultivat sute de soiuri. În 1881, ziarele locale scriau că Timişoara a devenit un “veritabil El Dorado al trandafirilor”.
IMAGINEA 14: Povestea Hotelului Reduta, din spatele cladirii teatrului, lui trece prin istoria Europei sfarsitului de secol XIX si inceout de secol XX si cauzele care au dus la declansarea Primului Razboi Mondial.
IMAGINEA 15: Până la 1900, Piaţa Victoriei din zilele noastre a fost un teren străbătut de ziduri. Singura clădire care exista atunci era Opera, ridicată în 1872. Amenajarea actualei pieţe, iniţial un bulevard, s-a putut face doar după dărâmarea fortificaţiilor. Din 1910, de o parte şi de alta a liniilor de tramvai, a început construcţia palatelor.
